Întrebările Ninei

Nina Cassian, poetă autointitulat-decadentă, versificatoare realist-socialistă, pictoriţă amatoare, ucenică în ale teatrului la Beate Fredanov şi Al. Finţi, pianistă, compozitoare, elevă a lui Th. Fuchs şi Mihail Jora, pe numele ei complet Renée-Annie Cassian-Mătăsaru, o femeie de un şarm şi un succes la bărbaţi invers-proporţionale cu urâţenia ei fizică, actuala soţie a fostului director al Filarmonicii din Brooklyn, un filon de amintiri şi sinceritate declarată, a fost ieri invitata Marinei Constantinescu, la Nocturne, pe TVR1.
N-am apucat decât finalul. Trei întrebări. Atât. Care au fost, cu aproximaţie, următoarele: 1. "S-au schimbat oamenii de când aţi plecat din ţară, în 1985? Bărbaţii şi femeile?" Era, se înţelege, necesar de precizat că despre bărbaţi şi femei e vorba, nu şi despre copii, care nu s-au schimbat între timp, deci nu fac obiectul unei întrebări atât de subtile. 2. "Mai găsiţi timp, în vârtejul ăsta cotidian, să priviţi înăuntrul fiinţei dumneavoastră?" O întrebare de toţi banii, aceasta, rumegată parcă de un copil de clasa a V-a, să-şi încuie profesorul la lecţii. 3. "Cum e relaţia asta între bărbat şi femeie? Legătura asta?" Mai lipsea s-o întrebe "Ce faceţi?", dar, sigur, asta se întâmplase deja la începutul emisiunii, fiindcă am văzut-o petrecându-se cu alţi nefericiţi invitaţi.
Să ai o asemenea personalitate în studio, un reportofon viu al unor vremi dispărute, repet!, un filon, un monument de amintiri, iar tu să-i pui nişte întrebări, la fel de potrivite şi pentru un inginer de textile-pielărie plecat din ţară înainte de revoluţie, nu face decât să-mi confirme că televiziunea de la noi e Dumnezeul comodităţii şi al lenei.
Că în capul realizatorilor şi moderatorilor (atunci când nu sunt puşi pe confesiuni cu ton şoptit şi pe filosofare) bate vântul şi e o linişte mai ceva ca prin strungăreaţa Marinei Constantinescu, care pretinde pe generic că e de amândouă, şi realizatoare, şi moderatoare.